Unde este Dumnezeu când suferă oameni nevinovați?
Mulți oameni, credincioși și necredincioși, în special necredincioși și în momente de criză și suferință, se întreabă ,,unde este Dumnezeu?” ,,De ce atâta suferință?” Unde este Dumnezeu când mor copiii nevinovați? Unde este Dumnezeu când sunt omorâți oameni curați? Unde este Dumnezeu când se pierd oamenii de sărăcie? Unde este Dumnezeu când mor copiii de sete, foame, violență? Dragilor, Dumnezeu e acolo, cu ei! ,,Dumnezeu este cu copiii nevinovați” spunea frumos părintele Constantin Necula. Dumnezeu este cu oamenii curați, cu oamenii suferinței! Dumnezeu este în mâna care se milostivește. Dumneze este în brațele celui care cuprinde; în inima celui care se roagă. Dumnezeu este în puterea celui care rabdă din dragoste, cu înțelepciune și rugăciune. Dumnezeu e în inima celui fără de răutate. Dumnezeu este cu tot omul care suferă, pentru adevăr, dreptate și blândețe. Întrebarea ar trebui pusă, ,,unde suntem noi în momentul acela, când cel de lîngă noi suferă?” Cum ne raportăm noi la această situație?!
Într-un sat, la judecată a fost adus un copil pentru că a furat. A furat pâine. ,,De ce ai furat?” l-a întrebat judecătorul? ,,Pentru că îmi era foame”, a răspuns copilul. Verdictul final a fost uimitor. Judecătorul a lovit cu ciocanul și a zis: ,,Toți cei care sunt astăzi aici în sală, inclusiv și eu, suntem amendați cu cîte 10 dolari. Șeful patiseriei de unde s-a furat pâinea cu 1000 de dolari. Dacă într-o comunitate se fură o bucată de pâine, atunci toți împreună suntem vinovați.” Și toți au achitat că era sever și corect judecătorul, iar banii i-au dat copilului.
Să ne aducem aminte dragi cititori, fragmentul din Sfânta Evanghelie, care ne arată cum va fi Judecatea dumnezeiască a fiecărui suflet în parte (Matei, cap 25). Mare taină ne descoperă Domnul! Dumnezeu, ne va întreba: ce am făcut, atunci când am văzut un sărac? Ce atitudine am avut atunci când am auzit de o nenorocire? Ce dispoziție a sufletului am simțit și ce fapte concrete am întreprins, la bucuria și scârba unui vecin, a prietenului, a omului? Și nu vorbim doar de a dărui un leu pe stradă, dar de lucrarea amplă a binelui.
Noi, oamenii, suntem instrumente ale lui Dumnezeu. Domnul își varsă mereu Mila Sa spre lume. În acest context, noi avem privelegiul de a fi părtași la lucrarea cea bună a lui Dumnezeu – o altă mare minune! Iisus Hristos zice „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru cel Ceresc milostiv este. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.”(Luca 6, 36-37). ,,Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.” (Matei 11, 29)
Cînd spui că viața nu are sens, probabil nu are sensul tău. Înseamnă că sensul tău este doar o dorință slabă și jalnică; de moment, fără viață în ea, care până la urmă se poate sau nu se poate îndeplini. Sensul vieții este în bunătatea ei și în credința lucrătoare în Dumnezeu. Când spunem că Dumnezeu este departe, atunci dăm în vileag nelucrarea și necredința noastră. Atunci dăm dovadă de lipsă de iubire. Dumnezeu este Dragoste și ,,cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 8) Iar Sf. Grigorie Palama spune ,,Nu poți cunaște binele, dacă nu faci binele”.
Pleacă-te omule spre cei în suferințe! Tu, îndeplinește-ți chemarea ta de om: de a fi bun; mai departe Dumnezeu proniază. El poartă grijă de partea cea mai prețioasă a omului: sufletul! Și mucenicii au fost în suferințe, dar sufletele lor s-au fericit pentru veșnicie. Prin bunătatea ta, te poți salva pe tine, dar și pe aproapele tău. Nu judeca, fă binele!
,,20. Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.
- Şi această poruncă avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său.” (I Ioan cap 4)
Gânduri bune vă doresc. Cereți ajutorului Domnului pentru tot omul și ajutați pe cel de lîngă voi! Trăiți o viață ca o rugăciune!
Preot Nicolai Boian