Să cinstim Sfinții și pe Împăratul lor
Într-o zi, în vremea studenției, am intrat ca de obicei, să mă închin în catedrală, în or. Chișinău.
Am sărutat cu evlavie Icoanele Domnului nostrum Iisus Hristos și a Maicii Domnului și m-am îndreptat spre ușă. Pe lateral, sunt mai multe icoane așezate pe analog, care oferă creștinului posibilitatea să se închine. Am sărutat prima și a doua icoană și am zis să ies, fără să le mai sărut pe celelalte. Următoarea Icoană ce era pusă atunci spre închinare, era Chipul Sf. M. Mc. Mina! Întrucât mă grăbeam, am făcut o închinăciune și m-a fulgerat un gând ,,lasă că nu ți s-a furat nimic. Apoi de la studenți nu prea ai ce fura. Nu o să te mai fure nimeni!” Și așa, am rămas doar cu închinarea și nu am făcut încă doi pași să sărut Icoana Sfântului.
Exact a doua zi, cineva din școală, îmi sustrage portmoneul, cu niște bani adunați în el, cu tot cu buletin!
Nu peste mult timp, mi-am dat seama de greșeala pe care o făcusem, de care nici nu băgasem de seamă!
Mi-am cerut îndată iertare de la Sfintul Mina și m-a iertat! Și de atunci, pînă în ziua de astăzi, Sfântul Mare Mucenic Mina, m-a ajutat foarte mult.
Cu o încredințare în plus, mereu îi îndemn și îi sfătuiesc, pe cei care îmi cer sfatul în diferite necazuri ale vieții, să se roage cu credință Sfântului Mina.
A fost o lecție importantă pentru mine: lecția atenției și a evlaviei.
Nu este cu putință să săruți toate chipurile scrise în biserică, dar contează înclinația inimii și disponibilitatea ta, indiferent de posibilități și potențial: de a aduce cinstea cuvenită Sfinților! Poți intra in biserici, să faci închinăciuni pînă la pămînt la fiecare icoană, fără să primești ajutor: dacă ești neiertat cu fratele și chiar în aceeași zi, după Liturghie, mergi acasă și te cerți cu soția sau cu vecinul! Și poți intra in biserică, să săruți doar o singură icoană, dar să stai neclintit și prezent, la Sfânta Liturghie. Desprinderea de cele lumești, în virtutea dragostei de cele dumnezeiești, îți aduce în viață toată binecuvântarea! ,,Poți fi un om de ajutor, dar dacă îl viclenești pe aproapele, nu vei avea mila Domnului!” (Sf. Marcu Ascetul)
Dragi creștini, se cuvine să aducem cinste cuvenită Sfinților, ,,prieteni” (Ioan 15, 14) buni ai noștri, mijlocitori în fața Împăratului Hristos!
,,Cinstim pe sfinţii lui Dumnezeu căci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac minuni mari, preaslăvite, după cum au făcut Moise, Ilie, Daniel, Sfinţii Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul şi toţi ceilalţi apostoli şi sfinţi despre ale căror fapte şi minuni arată Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie a Bisericii lui Hristos.” (Pr. Cleopa Ilie)
,,Sfinții s-au întrupat în Hristos și s-au hristificat, încât au izbutit să înfăptuiască ceea ce Dumnezeu a lăsat ca țel existenței omenești: ei au devenit „dumnezei după har” și „hristoși după har”, așa cum ne-a vestit într-un mod atât de expresiv.” (Sfântul Simeon Noul Teolog)
Vă recomand să urmați aceste sfaturi, în cinstirea sfinților:
- În ziua prăznuirii Sfântului, să participăm la Sfânta Liturghie.
- Să aducem mulțumiri lui Dumnezeu pentru sfinții care ni i-a dăruit.
- Să ne închinăm cu evlavie și să le sărutăm cu credință moaștele și Icoanele acestora.
- Să avem Icoana Sfântului în casă, pusă la loc de cinste.
- Să punem o candelă aprinsă în fața icoanelor.
- Să fim încredințați că, Sfinții sunt vii, iar sufletele lor, pline de Duhul Sfînt, sunt în apropierea de Dumnezeu.
- Să nu luăm ,,în deșert” numele și momente din viața sfintului. Să nu judecăm sfinții.
- Să facem milostenie în cinstea lor. Să ctitorim o Icoană cu chipul lor, să dăruim un ajutor bisericii sau să facem o milostenie creștină.
- Să punem prenume copiilor în cinstea sfinților.
- Să purtăm hramul casei, a bisericii, a comunității, în cinstea sfinților.
- Dacă îl cinstim în mod deosebit pe Sf. Mina sau Sf. Nicolae, pe Sf. Spiridon sau Sf. Ecaterina, să luăm aminte: să nu necinstim pe Împăratul lor-Hristos, sau pe prietenii lor, adică pe toți ceilalți sfinți. Nu putem să mergem doar de Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil la Biserică, pentru a le arăta cinstea noastră, iar Duminica să stăm acasă.
- Să le citim des acatistul, paraclisul, canoane de rugăciune.
- Să le imităm viața! Dacă vorbim de un sfânt care a ajuns la Domnul prin adîncă pocăință și pildă de milostenie, după o perioadă în care nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, vorbesc de imitarea acestei părți a vieții, în care Dumnezeu a fost totul petru ei.
- Să le cunoaștem învățătura. Să ascultăm de sfaturile lor. Să le punem în practică, zi de zi.
,,Păstrând, zice, cineva, amintirea vieții sfinților, prin imitare, lepeadă moartea adusă de patimi și primește viața adusă de virtuți!” (Sf. Maxim Mărturisitorul)
Fie ca Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile tuturor Sfinților Săi, să ne dăruiască viață veșnică!
preot Nicolai Boian