,,Omagiu Fecioriei”. Poezie

,,Omagiu Fecioriei” 

Mai fină ca zăpada,

mai dulce decît mierea,

Mai păstrată ca comoara,

Mai de preț decît averea !

E ca un nor albastru, străveziu

Ce cerul sufletului tău,

Îl adapă mereu

Cu mană cerească,

Din mînă dumnezeiască,

Și crește gîndul tău, auriu !

Cînd îți înalți fruntea, Dumnezeu te-ascultă,

Te simți împărăteasa curatului tău trup,

E pentru jertfa ta, din inimă făcută,

Pentru că fecioria s-o păstrezi ai vrut!

Asemeni unui înger cu aripi de aur,

De rînd cu un erou  încununat cu lauri,

Nu știi deloc de frică, ești plină de sfială,

În cintec de smerenie, cu ochișori în slavă !

Să nu uiți nicioadată: Tu ești prințesa lumii,

Fecioară,  sfîntă fiică de-mpărat !

Să nu pierzi niciodată, dragă luptătoare,

Preafrumosul dar ce Dumnezeu ți-a dat !

Preot Nicolai Boian