Oare nu sunt eu cel care Îl (va) vinde?

Anul acesta, am simțit în mod deosebit greutatea Crucii lui Iisus! durere pe care trebuia să o simt în fiecare an!

Nu Biserica a meritat să fie închisă, dar eu trebuia să învăț mai cu osârdie a duce Crucea lui Hristos, a simți și a putea purta prin bunătate simplă răutatea celor din jur, a prețui mai mult Jertfa și a înțelege durerea: să fii răstignit pentru dreptate și adevăr, să întinzi mâinele și să cuprinzi!

Cu două mii de ani în urmă, ostașii păzeau Trupul lui Hristos, ca să nu se apropie de El ucenicii, și Hristos înviind, a venit la ei prin ușile încuiate!

Astăzi, ni se restricționează la maxim să ne împărtășim cu Sfântul Trup și Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos, dar să știți că, El ca și atunci, trece prin orice ușă, barieră fizică și umple inima curată!

Inima curată trebuie păstrată mereu. Și atunci cei care Îl iubeau pe Iisus, Îl urmau spre Golgota dar nu putea face nimic, deoarce autoritățile deja luaseră decizia. De-a lungul timpului și astăzi, cei care Îl iubesc pe Domnul, îi urmează cu tristețe în orice context, pentru că știu sigur: va învia! Nu poți fi răzbunător pe nimeni; Biserica iubește pe toți și cuvântul lui Hristos este iertător. Cei care fac rău, vor cădea singuri în el și pe cei ce fac bine, Dumnezeu îi vede. ,,Și a iubit blestemul și (el) va veni asupra lui și n’a voit binecuvîntarea și se va depărta de la dânsul”. Psalm 108, 16

E trist. Lumea are o criză spirituală. Puțină bucurie are lumea, deoarece puțini plâng în rugăciune (pentru ea)! Primul gând ce trebuie să cerem de la Dumnezeu este: să ne ierte păcatele! Necazul nu trebuie să ne răzvrătească împotriva lui Dumnezeu. Poporul ales de Dumnezeu pentru venirea lui Mesia, cârtea împotriva Domnului când se îndreptau spre Țara Făgăduinței din lipsa mâncării, asta după ce Dumnezeu le-a făcut nenumărate și nemaiauzite minuni, prepelițe din cer și apă din stâncă. Și, erau pedepsiți pentru neascultarea legii cu boli, robii și neajunsuri. Apoi cînd aduceau pocăință, se milostivea Dumnezeu și le dăruia vindecare, sănătate, belșug, biruință.

Dacă ai un necaz, nu te împietri la inimă, dar roagă-te Domnului cu lacrimi!

La Cină cea de Taină, Iisus Hristos le-a zis ucenicilor Săi, ,,Unul dintre voi, mă va vinde!” Atunci, ucenicii, nu au început să se învinuiască reciproc, dar ,,întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne?” (Matei, 26, 22)

Și, Iuda, fiind identificat ca cel prin care avea să se vândă Hristos, nu a cerut iertare, nu s-a lepădat de planul său viclean, dar s-a împietrit la inimă și l-a trădat pe Învățătorul și Binefăcătorul său.

Dragi creștini să nu fie nimeni dintre noi ca Iuda. ,,Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte” (Ioan 14, 21). Cel care nu iubește legea dumnezeiască se separă de Hristos (Ioan 14, 24), fiindcă ,,Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.” (Matei 12, 30)

Ar trebuie să ne întrebăm și fiecare dintre noi: care sunt păcatele mele? Să luăm seama că păcatele mici, duc la patimi mari. Iuda nu a dorit moartea lui Iisus, dar fiindcă era viclean, iubitor de arginți și poftitor de stăpînie, a ajuns să facă pact cu diavolul. Așa pățesc toți cei care îi oferă un cui diavolului: acesta spurcă toată casa.

Mă întreb pe mine: nu am făcut rău intenționat, dar oare sunt eu bun și fără de păcat? Nu! Am greșit Doamne, cel mai mult dintre oameni! Am fugit de crimă, infidelitate, dar oare din mândria, mânia și egoismul meu, câte rele s-au născut? Din toate câte știu ce este bine și corect, și învăț pe alții, oare cât fac eu? Din câte posibilități am avut, oare de câte ori am făcut bine? … Am greșit Doamne, miluește-mă!

Anul acesta trebuie să învățăm a ne ruga cu lacrimi, dragi prieteni! E ușor să ne întrebăm dacă am greșit, e ușor să spunem că am greșit, dar dacă vom avea posibilitatea, vom greși din nou, la fel.

Anul acesta trebuie să învățăm a fi mai milostivi. Să dăruim cu prisosință: ca și pământul să-și dea rodul său, Dumnezeu să se milostivească și noi să fim mai buni.

Să cerem din toată inima să ne ierte Dumnezeu păcatele, să prelungească viața pașnică pe pământ, să ne învețe duhul pocăinței, al evlaviei, al dragostei creștine și să ne străduim fiecare, a aduce mirul păcătoasei – lacrimile noastre; grija samarineanului milostiv – pentru aproapele nostru, dragostea sfinților – pentru Dumnezeu, sfințenie și pentru tot omul!

Transformă un ceas al nopții de rugăciune, într-o oră de Lumină, pentru întreaga lume!

preot Nicolai Boian