Mândria te obosește. E o luptă și lucrare în care nu ești ajutat de Dumnezeu
Dragi prieteni, să ne ferim de acest păcat viclean și neadormit: mândria cu toate fiicele ei. Mândria este o mare pacoste pe capul omului. Pentru aceeași acțiune, din mândrie, pe față sau în ascuns: unul se laudă pentru că a făcut-o, altul se laudă că s-a abținut să o facă, iar altul se laudă în sinea lui că nu se laudă ca ceilalți.
Diavolul seamănă această picătură de oțet super concentrat, care strică orice produs, în orice volum. Mândria anulează toată virtutea: postul, milostenia, înfrânarea, curăția, hărnicia, rugăciunea. Mândria conduce păcătoșii în iad și pe cei ,,drepți” îi coboară în iad prin însăși neatenția lor. Păcătoșii sunt orbi din cauza păcatului, iar celor care li se pare că sunt drepți, caută în sus să vadă strălucire, și atunci aceasta îi amețește și se face cauză a căderii lor.
Să fim simpli dragi prieteni. Fără mândrie, fără super-părere despre sine, fără gânduri de autosuficiență, fără aspirații mai sus de vrednicie. Le reușim, dar nu singuri: toate cu ajutorul Bunului Dumnezeu! Să privim în sus doar la Crucea lui Hristos! Să nu dorim a fi dumnezei fără Dumnezeu. Asta este foarte important!
Mândria te obosește. E o luptă și lucrare în care nu ești ajutat de Dumnezeu. Mândria orbește. Prin smerenie omul vede măreția creaturii lui Dumnezeu pe când omul mândru nu vede altceva decât persoana și necesitățile proprii: se vede doar pe sine. Omul mândru judecă: nici nu se gândește că poate avea și el anume acel păcat de care judecă. Toate acestea enumerate, egoismul, împietrirea, judecata sunt spre cădere.
,,Fraţii mei, să fugim de cumplitul păcat al mîndriei, care a aruncat o parte din îngeri în iad şi a scos pe primii oameni din rai. Să fugim de mîndria diabolică care a umplut pămîntul de secte, de oameni necredincioşi, răzvrătiţi şi răi, şi iadul de suflete condamnate la osîndă veşnică. În locul mîndriei să alegem smerenia lui Hristos, smerenia vameşului, smerenia sfinţilor, lepădînd orice cuget de slavă deşartă, de laudă personală şi de îngâmfare”, ne îndeamnă Înaltpreasfințitul PETRU, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni. (predica din 28 ianuarie 2018)
Doamne, nu contează prezența sau absența realizările din viața aceasta în comparație cu darul de a fi cu Tine; cel mai tare îmi doresc să nu cad din Iubirea Ta! Nu-mi doresc ca mândria să mă arunce de la Fața Ta; doresc smerenia adevărată, aducătoare de echilibru, mângâietoare și plină de nădejde, care să-mi dăruiască Harul Tău, ca sub lucrarea Lui să fac poruncile Tale și să aduc laudă și mulțumire pentru toate, acum și pururea. Amin!
Preot Nicolai Boian