Lupta vieții

În fiecare zi, ,,cineva” dorește să ne de-a jos. Din starea în care ar trebui să fim: plină de nădejde și bucurie. În fiecare clipă avem atacuri sufletești. Nevăzute, duhovnicești. Cel rău, neadormit, obraznic, atacă în mod special în trei direcții de bază: pacea sufletească, curăția trupului și a sufletului și sfințenia din om.

Prin tot ce ni se întâmplă în viața de zi, se produce o schimbare a noastră: cădem sau ne ridicăm din comuniunea cu Dumnezeu. Faptele noastre ne apropie sau ne îndepărtează de Dumnezeu.

Să privim lucrurile constructiv. Bucuria pe care o ai, este prilej de recunoștință. Suferința prin care treci e moment de răbdare. Ocazia de mânie din fața ta este prilej de blândețe și să nu ne fie de supărare. Situațiile vieții vin să ne descopere. Să vedem unde greșim ca să știm ce virtute să creștem în noi. Să vedem ce purtăm în adâncul inimii. Vântul care răscolește nisipul scoate la iveală pietre, dar și nestemate.

Omul este chemat să se umple de pace, să fie sfânt și curat la suflet. Dumnezeu cheamă omul în Împărăția Sa, unde nu este loc de necurăție. Din răutate și invidie, diavolul prin toate căile lui, dorește să semene necurăție, tulburare și răutate în om și între oameni.

Pacea, cel rău o atacă prin certuri, iritare, aduceri aminte de rău, egoism, viclenie, clevetire, bârfă, împietrire, mândrie, lăcomie, invidie, războaie, certuri, neînțelegeri, neiertare, învinuire, mânie, mândrie.

Curăția oamenilor o atacă cu diferite spurcăciuni. Prin desfrânare, destrăbălare, lipsă de rușine, lipsă de înfrânare, lipsă de smerenie, minciună. Prin auz, văz și simțuri, ni se propun multiple forme de întinare. Ele au devenit atît de multe încât Dumnzeu este deja scos din tabloul societății contemporane. Astăzi mass-media în toate formele ei, este mută și oarbă, atunci când este vorba despre Dumnezeu, credință, Biserică, adevăr despre om și finalitatea omului.

Sfințenia este atacă prin toate modurile prin care omul pierde Sfânta Liturghie și Sfânta Împărtășanie. Momeli, îndemnuri, drumuri frumoase dar care toate duc spre iad. Orice atac asupra Liturghiei și a Împărtășaniei este atac ca omul să nu ajungă  la sfințirea sa. Prin închinare la idoli, înlocuirea rugăciunilor cu orice altceva și prin lipsă de fapte bune, sfinte, omul pierde sfințenia.

Acum, că am înțeles că toate în viață ne sunt propuse, pe de o parte de Dumnezeu pentru sfințirea noastră și pe altă parte, de diavol, spre pierderea noastră sufletească, să luăm aminte ce fapte mici, dar multe, facem zi de zi.

Preot Nicolai Boian