La Taina Spovedaniei trebuie să te faci de rușine
Să mergi la Taina Spovedaniei ca înaintea lui Dumnezeu. Sinceritatea ta este cheia ce deschide porțile din fier ale sufletului încuiat de plumbul păcatului pentru a intra Lumina.
Cîteodată la Taina Mărturisirii, aud păcate mari, grele, învechite de ani de zile care ies la lumina vindecătoare a spovedaniei. După ce se finisează confesarea îmi vine să îmbrăzițez omul întru bucurie duhovnicească. Nu este bucurie pentru că a păcătuit, dar pentru că a mărturisit și a pus în fața lui Dumnezeu toate păcatele sale. Acest om s-a eliberat de o mare povară apăsătoare și chinuitoare. Iertarea eliberează, mângâie, bucură, dăruiește viață. Iertarea lui Dumnezeu. Poate a trecut mult timp, poate au trecut ani pînă când omul s-a decis la acest pas, de a aduce pocăință. Pînă a ajunge sub epitrahilul preotului în mintea omului a fost un adevărat război crud, viclean, lingușitor: între mintea omului și îndemnul diavolului. Sfinții Părinți spun că diavolul ia omului rușinea când acesta păcătuiește și îi dă îndrăzneală la păcat; apoi diavolul îi dă omului deznădejde, rușine și îi ia îndrăzneala când acesta decide să se spovedească.
La o adevărată mărturisire curg șiruri de sudoare. Cad lacrimi. Greu te pornești să vorbești. Inima ți se zbate de parcă ai fugit 2 km. Încerci să ascunzi păcatul mare printre cele mici, ca să nu fie observat. Dar trebuie să fii curajos, încrezut, hotărât și concret. Dumnezeu știe toate. Dumnezeu iubește păcătosul care se întoarce. ,,Noi încă n-am înţeles că omul prin pocăinţă poate schimba hotărârea lui Dumnezeu” spune Sf. Paisie Aghioritul.
Să știți dragi creștini că la taina spovedaniei, sub epitrahilul preoțesc, e foarte bine să te faci de rușine: să-ți spui toate greșelile tale; să nu te îndreptățești cât de puțin; să simți că îți este rușine de ceea ce ai făcut și să te dai de gol cu încredere în Dumnezeu. Să mărturisești păcatul direct, fără nume concrete de persoane, fără introduceri, fără floricele și vorbe goale. Dacă ceva rău ascunzi și nu spui la spovedanie conștient, sau acoperi un păcat, sau îl îndreptățești: e ca și cum a-i spăla un vas murdar dar nu pînă la urmă: undeva mai rămâne o parte cu murdărie. Această murdărie va întina din nou vasul.
Sinceritate pe care noi o manifestăm prin pocăință la Taina Spovedaniei, nu este altceva decît realitatea însăși, pe care dealtfel Dumnezeu o cunoaște, pe a fiecăruia în parte în cea mai profundă formă.
Preot Nicolai Boian
