Crucea Omului dusă cu demnitate se face pod peste prăpastie și scară către Cer!
O legendă ne spune că oamenii se aflau odată în drum cu crucile vieții lor și se osteneau ducând-le în spate. La un moment dat, unul, crezând că are o cruce prea lungă și prea grea pentru el, a luat un fierăstrău și a tăiat din Crucea lui. După un lung pelerinaj ajunseră cu toții la marginea unei prăpăstii. Nici-un pod nu ducea în țara care promitea veșnică bucurie și apropierea de Dumnezeu.
După o scurtă ezitare își puseră cu toții crucile peste prăpastie. Și iată că tocmai se potriveau pentru a putea trece peste prăpastie. Omul însă, care-și retezase o bucată din cruce, stătea aici dezamăgit și disperat. Crucea lui nu mai ajungea pină la celălat mal al prăpastiei!
Iată de asta dragi cititori, este necesar ca fiecare să-și ducă cu demnitate ,,Crucea” vieții sale!
Frumusețea Crucii se revarsă ca razele de soare ce încălzesc sufletul și dau inimii nădejde și credință! Crucea este Cheia Raiului, Pod peste primejdii, Armă de biruință și Puterea lui Dumnezeu!
Dacă mergi cu Crucea lui Hristos, după suferință vine mîngierea, după necazuri liniște iar după întristare bucurie!
Crestinii impodobesc Sfinta Cruce și Sfinta Biserică cu cele mai frumoase și scumpe podoabe cu un singur scop, de a aduce aminte și pentru a ne trimite cu gîndul la frumusețile Raiului și de a arăta cît de tare ei cinstesc Chipul Crucii și Odoarele bisericești! Crucea Bisericii trebuie să fie cea mai frumoasă, deoarece Dumnezeu iubește jertfa lui Abel!
Asemenea și crucea sufletului tău, dragă cititor, să fie din aur, curățit în focul trudei sfinte, a nevoinței, a încercărilor și a dragostei jertfitoare! În felul acesta, ești un adevărat următor a lui Iisus și urci pe scara Crucii spre Împărăția Bucuriei!
Iar Crucea de la gît, se poate și simplă să fie, nu este obligator metalul prețios, dar să o aveți numaidecît și ea să vă fie o permanentă aducere aminte de răstignirea lui Iisus Hristos pentru noi, Care a Înviat și ne-a dăruit și nouă posibilitatea Învierii, prin singura cale: asumarea ,,Crucii”!
